Semne clinice: depresie, pierdere în greutate, paralizie, tulburări de mișcare, sacrificarea păsărilor care nu pot ajunge la hrană și apă, tumori cutanate la broileri.

Leziuni:

Nervi măriți în volum: vagul, brahialul și sciaticul devin măriți în volum și își pierd striațiile.

Tumorile limfoide pot fi observate în diverse organe, în special la nivelul ficatului, splinei, gonadelor, cordului, pulmonului, musculaturii și proventriculului.

Foliculi plumoși apar măriți în volum, la broileri, după înlăturarea penelor, în timpul abatorizării și reprezintă o cauză pentru confiscări. Bursa este arareori tumorală și, mai frecvent, este atrofică.

Histopatologie: populație mixtă de celule limfoide, plus celule plasmatice și limfoblaști anaplastici mari. Aceste populații celulare includ, cu siguranță, celule tumorale și celule inflamatorii reactive. Atunci când este implicată bursa, celulele tumorale apar în mod tipic în zonele interfoliculare.

Diagnostic:

Criteriile standard: anamneza și semnele clinice, patologia macroscopică și histopatologia

Criterii suplimentare: imunohistochimie, PCR standard și cantitativ, izolarea virusului, serologie

De obicei, diagnosticul se bazează pe nervii măriți în volum și pe tumorile limfoide din diverse viscere. Absența tumorilor bursale ajută la diferențierea acestei boli de leucoza limfoidă, cu toate că prezența tumorilor bursale nu exclude boala Marek. Boala Marek poate apărea la găini începând cu vârsta de 3 săptămâni, în timp ce leucoza limfoidă se întâlnește la găini cu vârsta >14 săptămâni. Reticuloendotelioza poate fi confundată ușor cu boala Marek, întrucât ambele afecțiuni pot determina nervi măriți în volum și limfoame cu celule T în organele interne.

Imunohistochimia poate fi folosită pentru a confirma faptul că tumorile sunt formate predominant din populații de celule, sau care exprimă antigene specifice MDV. Există o asociere cantitativă între încărcarea virală și tumorile din boala Marek; majoritatea găinilor care prezintă tumori au titruri ridicate ale viremiei și sunt, de obicei, PCR pozitive. Prin urmare, demonstrarea cantităților mari de virus, ADN-ului viral, sau a antigenelor tumorale în celulele tumorale și excluderea altor virusuri tumorale relevante ar trebui să fie suficiente pentru un diagnostic specific al bolii Marek.

Nu există tratament eficient pentru boala Marek

Metodele de prevenție includ vaccinarea, biosecuritatea și rezistența genetică.
Vaccinarea reprezintă strategia principală pentru prevenția și controlul bolii Marek, alături de măsuri stricte de sanitație, pentru a reduce, sau întârzia, expunerea și prin creștere pentru rezistență genetică.

Cele mai utilizate vaccinuri includ:

• Herpesvirusul de curcă (HVT, Meleagrid alphaherpesvirus 1 natural fără virulență)
• SB-1 sau 301B/1 (Gallid alphaherpesvirus 3 natural fără virulență)
• CVI988/Rispens (Gallid alphaherpesvirus 2 atenuat)

Utilizarea vaccinului HVT a crescut rapid, ca o bază pentru vaccinurile recombinante, care prezintă inserția genelor din alte virusuri de la păsări, precum virusul bolii de Newcastle, virusul bursitei infecțioase, sau virusul laringotraheitei infecțioase. Aceste vaccinuri recombinante oferă protecție atât împotriva bolii Marek, cât și asupra virusului inserat. Vaccinurile bivalente formate din HVT și tulpina SB-1, sau 301B/1 a Gallid alfaherpesvirus 3, au fost folosite pentru a oferi protecție suplimentară pentru contactul cu izolate virulente din virus al bolii Marek. Vaccinul comercial, disponibil în prezent, care oferă cea mai bună protecție, se pare că este CVI988/Rispens, o tulpină atenuată a virusului bolii Marek, care este, de asemenea, deseori combinată cu HVT, la vaccinare.

Vaccinurile sunt administrate la ecloziune, sau in ovo, la embrioni, în ziua a 18-a de incubație. Vaccinarea in ovo este acum efectuată prin tehnologie automatizată și este folosită pe larg pentru vaccinarea găinilor de carne crescute în scop comercial, în principal ca urmare a costurilor reduse cu forța de muncă și a preciziei mai bune pentru administrarea vaccinului.

Manipularea corectă a vaccinului în timpul decongelării și reconstituirii este esențială pentru administrarea dozelor potrivite. Vaccinurile cu celule asociate sunt în general mai eficiente decât vaccinurile fără celule, întrucât acestea sunt neutralizate mai puțin de către anticorpii materni. În condiții tipice, eficiența vaccinului este, de obicei, >90%. Începând cu apariția vaccinării, pierderile cauzate de boala Marek au fost reduse dramatic în efectivele de găini de carne și ouătoare. Cu toate acestea, boala poate deveni o problemă serioasă în efectivele individuale, sau în anumite regiuni geografice (cum ar fi industria păsărilor de carne din Delmarva). Între cauzele sugerate pentru aceste pierderi excesive, expunerea timpurie la tulpini virale foarte virulente se pare că este între cele mai importante. (sursa: John Dunn)

Povara economică a bolii Marek (BM) este atât ca urmare a pierderilor directe din mortalitatea găinilor, morbiditate, confiscarea broilerilor, cât și ca urmare a pierderilor indirecte, determinate de utilizarea pe larg a vaccinurilor și a măsurilor de control în industrie.

Virusul bolii Marek costă avicultura, la nivel mondial, peste 1 miliard USD, anual. (D.A. Kennedy)

Două generații ale vaccinurilor pentru boala Marek au prezentat eficiență redusă în ultima jumătate de secol, ca urmare a evoluției virusului. (D.A. Kennedy)

Înainte de utilizarea vaccinurilor, BM constituia o amenințare serioasă din punct de vedere economic pentru avicultură, determinând motalitate de până la 60% în efectivele de găini ouătoare și 10% confiscări în efectivele de broileri.

Pierderile ca urmare a mortalității și confiscărilor în urma BM, combinate cu pierderile economice din costul vaccinului și aplicării și producția redusă de ouă, au sumarizat, cu toate acestea, un total de circa $169 milioane în SUA și $943 milioane la nivel mondial (Purchase)

Industria creșterii păsărilor rămâne îngrijorată de lipsa predictibilității focarelor și de posibilitatea ca vaccinurile să eșueze în cele din urmă, ca urmare a evoluției tulpinilor mai virulente de virus al BM, determinând astfel reapariția pierderilor masive.